IstoricIn primul deceniu al secolului al XX-lea o problema prioritara in cadrul comitatului Caras-Severin
a fost legata de infiintarea unui spital comitatens care urma sa fie amplasat pe un spatiu intins
permitand executarea unor constructii in stil pavilionar cu posibilitati de incalzire, aerisire, aprovizionare
cu apa, coridoare largi si spatii verzi in jurul edificiului. Comisia sanitara a comitatului Caras-Severin a decis in anul 1907 acordarea unei suprafete de 7-8 iugare
pe care urma sa fie ridicata constructia iar Congregatia comitatensa a emis o hotarare privind edificarea
unui spital prevazut cu o capacitate de 200 de paturi. Fondurile necesare realizarii acestei investitii urmau
sa provina din contractarea unui Imprumut la o banca din Budapesta. In anul amintit a fost publicat un concurs
cu premii pentru cel mai bun plan de constructie si pana in luna martie a anului urmator au fost inaintate
peste 20 de proiecte, Comisia decizandu-se pentru proiectul arhitectilor din Budapesta Alfred Jendrassik si
Arthur Vida, arhitectul lugojan Armin Villanyi clasandu-se in aceasta competitie pe locul trei. Cu toate ca proiectul
a existat lucrarile nu au putut fi incepute din lipsa fondurilor pana in anul 1909 cand in cadrul Congregatiei
comitatense din luna mai s-a stabilit ca imprumutul sa fie realizat din fondurile administrate de comitat. Lucrarile
au durat 2 ani de zile, finalizandu-se in 1911, cand acesta a fost inaugurat pe data de 4 octombrie. A fost edificat
in stil secession dupa proiectul arhitectilor Jendrassik si Vida si lucrarile de constructie au fost supravegheate
de arhitectul lugojan Armin Villanyi. In executie s-a adoptat stilul pavilionar, pavilionul principal fiind conceput
monumental avand intrarea subliniata printr-un rezalut al corpului central al fatadei iar la cele doua extremitati,
frontoane trasate intr-un stil geometrizat.
Cladirea principala a spitalului a adapostit sectia de chirurgie, boli interne si boli venerice si trei pavilioane separate
au fost destinate bolilor de plamani, contagioase si mintale, in incinta spitalului functionand si morga. Spitalul
a fost prevazut si cu o capela sfintita in luna septembrie 1911.
Constructia perceputa in acel timp ca una dintre cele mai moderne din Banat a avut o capacitate de 260 de
paturi cu posibilitati de extindere si a beneficiat de un bloc operator, aparat Roentgen, bucatarie proprie, spalatorie,
o fantana proprie forata la 134 m adancime, atelier de reparatii, grajduri si corpuri separate pentru portari,
instalatori, gradinari si ingrijitori.
Personalul medical a fost asigurat de 16 medici specialisti care au functionat sub conducerea primului director
Neumann Mano.
Dupa dezmembrarea judetului Cara-Severin, Comisia interimara a noului judet Severin si-a sustinut dreptul de
proprietate si administrare asupra spitalului si nu a consimtit ca el sa fie preluat de Ministerul Sanatatii Publice,
refuzand predarea lui.
In anul 1927 s-a pus problema creerii unui laborator de analize si in 1933 s-a infiintat sectia de pediatrie in paralel
cu realizarea unei instalatii moderne de sterilizat, demarandu-se in acelasi timp si lucrarile pentru realizarea unei
sectii de boli contagioase.
De-a lungul timpului, si odata cu modernizarea sistemului de sanatate , in spital au luat fiinta diverse sectii precum
Statia de dializa in 2000, in 2003 Compartimentul de Primire Urgente , in 2006 Blocul Operator iar in 2008
Compartimentul de Ingrijiri Paliative.
|
|
ultima actualizare a paginii: 3 feb 2010
|